Ceci n'est pas une limonade
Noul normal
Anul trecut, intram în carantină speriați de un strănut venit de afară. Dezinfectam toate cumpărăturile înainte să le punem în frigider. Ne dezbrăcam de haine de cum intram în casă și le puneam direct în mașina de spălat. Iar în România abia de aveam 30 de de cazuri. Astăzi, nu ne mai afectează cele 5000 de cazuri zilnice. Și am ajuns să ne „batem” pe vaccinuri. În noul normal suntem tot noi, cu vechile cutume.
Totuși, în timp ce ne adaptăm noului normal, e firesc să ne pregătim de viitor. Iar brandurile trebuie să se pregătească de un alt tip de consumator. Unul care se dezvoltă continuu în funcție de inovațiile tehnologice, sănătate și well-being, activism și schimbările climatice. Uite patru tendințe care vor influența așteptările consumatorilor în următorii zece ani:
Activism universal. Oamenii vor cumpăra în funcție de propriile valori și cauze. Identitatea, datele și schimbările climatice vor determina câmpul de bătaie al brandurilor pentru atenția consumatorilor.
Societatea sintetică. Produsele artificiale le vor îmbunătăți pe cele naturale, dar lupta se va da pe accesul egal al acestora.
Branduri mai puternice și mai îndrăznețe. Până în 2030 ne putem aștepta din partea consumatorilor să aleagă branduri care să răspundă nevoilor integrate de lifestyle, cum ar fi cumpărături, servicii financiare sau de sănătate.
Avantajul umanului. Societățile vor celebra importanța de a fi uman, recunoscând limitele tehnologiei.
La ce ne mai putem aștepta în următorii ani?
În 2022, ne așteptăm la primul brand care va refuza să-și vândă produsele către persoanele cu mai puțini de 100 de mii de urmăritori pe Instagram
În 2027 vom avea lansată la nivel global Bursa Sustenabilității
În 2028, FIFA eWorld Cup va deveni cel mai urmărit eveniment sportiv la nivel global
În 2030, venitul de bază universal va deveni parte din Carta pentru Drepturile Omului
No normal
Pentru cei de la Unilever, noul normal = no normal. Compania de bunuri de larg consum, care stă în spatele produselor Dove, Clear sau Axe, a decis să șteargă de pe ambalaje și să elimine din orice tip de reclamă cuvântul „normal”. Mișcarea vine odată cu noua viziune și strategie „Positive Beauty”, bazată pe incluziune. Potrivit unui studiu global al celor de la Unilever pe 10,000 de persoane, 7 din 10 persoane consideră că utilizarea cuvântului „normal” în marketing are un impact negativ. 63% spun că eliminarea „normalului” din mesaje i-ar face să se mai bine cu modul în care arată. Aceste date sunt corelate de alte sondaje, care arată că mai puțin de o treime din femei se simt reprezentate în reclame. Mai ales că doar ele trebuie să se lupte cu grăsimile de pe vase. Prin urmare, pentru sănătatea mesajului vostru din reclame, evitați „normalitatea”, oricare ar fi aceasta.
Românii pe net
Tinerii (18-24 ani) folosesc cel mai mult tehnologia și se diferențiază de celelalte categorii de vârstă la: participarea la cursurile online, ascultatul muzicii online sau participarea la conferințe online, potrivit unui studiu Starcom. Raportul arată că Facebook a rămas cea mai populară rețea socială, în România, femeile au optat pentru Messenger Facebook sau Instagram, iar bărbații s-au îndreptat către Twitter sau Tinder. Persoanele de peste 45 de ani au început să folosească mai des platformele digitale, inclusiv aplicațiile bancare și de e-mail, față de alți ani.
6 din 10 utilizatori de internet din mediul urban ascultă podcasturi pentru divertisment și relaxare. Tinerii ascultă muzică pe Spotify, iar celelalte categorii de vârstă optează pentru Youtube. Principalele platforme de videoconferință utilizate anul trecut au fost Zoom, Skype și Meet (Google).
Mesh: realitatea virtuală pentru Teams
Microsoft ne pregătește „teleportarea” virtuală, fără să plecăm fizic undeva. Prin platforma colaborativă Mesh vom putea trăi diverse experiențe virtuale și chiar avea întâlniri mai interactive pe Teams. Tot de ce am avea nevoie sunt headset-urile HoloLens, care, e drept, sunt cam scumpe în acest moment.
WTF IS NFT?
În secolul 20, artiștii pictau pe pânză, își expuneau lucrările în galerii și ulterior le vindeau pe bani cash. Cumpărătorii primeau facturi și contracte care atestau dovada proprietății și istoria tabloului, dacă ajunsese anterior prin mai multe mâini.
În zilele noastre, oamenii creează și vând opere de artă folosind instrumente digitale. Și în loc să primească dovada proprietății în mod fizic, cumpărătorii primesc un jeton criptografic - acest NFT - care este unic, nu poate fi schimbat și reprezintă dovada autenticității în domeniul digital. Descifrat, NFT înseamnă non-fungible token, adică token sau bun nefungibil (lucru care nu poate fi înlocuit prin altul).
Și atunci care e hype-ul?
NFT a intrat în feed-urile noastre datorită sumelor care se învârt în jurul lor, pentru lucruri pe care nu le putem deține fizic. A început acum câteva săptămâni, cu „mobilă virtuală”, achiziționată cu jumătate de milion de dolari. Să fim clari, această mobilă poate fi folosită doar să-ți decorezi lumile virtuale din jocurile video. Lumea artei a rămas perplexă însă când o lucrare digitală semnată de artistul Beeple a fost vândută la un preț record de 6,6 mln de dolari. A continuat cu albumul în format NFT al celor de la Kings of Leon, cu arderea unei opere semnate de Banksy doar pentru a-i vinde varianta digitală pentru un preț de patru ori mai mare decât cel achiziționat, dar și cu o licitație pentru primul tweet al co-fondatorului Twitter.
NFT-urile au schimbat însă răspunsul la ce este artă. Ieri, după o licitație online care a durat câteva săptămâni, Christie’s a vândut o altă operă semnată de Beeple la un preț record de 69,3 mln de dolari. E cel mai mare preț plătit pentru o lucrare care există doar digital, Beeple devenind al treilea cel mai bine vândut artist în viață, după Jeff Koons și David Hockney. Lucrarea lui Beeple e un colaj cu toate imaginile pe care acesta le-a postat online în fiecare zi, începând cu 2007. Artistul, care a colaborat anterior cu Louis Vuitton, Justin Bieber sau Katy Perry, a folosit un software pentru a crea acest comentariu vizual asupra vieții din secolul 21.
Într-o perioadă în care licitațiile de artă au devenit o industrie de miliarde de dolari, unde cumperi numele și nu măiestria, e posibil ca NFT-urile să revoluționeze această lume. Dar și să consume foarte multă energie electrică, cât am avea nevoie fiecare din noi pentru următorii 77 de ani.
Prea mulți bani pe reclame la TV
Potrivit unui studiu, ROI-ul din reclamele la TV devine jalnic. O echipă de cercetători a analizat efectele în vânzări a reclamelor la TV, în cazul a peste 200 de produse de bunuri de consum. Rezultatele au arătat că reclamele au avut un impact mai mic pe vânzări comparativ cu estimările anterioare. Pentru unele produse, ROI-ul a fost chiar negativ: companiile au cheltuit mai mult pe reclame decât au câștigat din vânzările produselor. Totuși, reclamele ar putea face diferența în cazul produselor abia lansate pe piață, pentru că oamenii ar fi mai predispuși să fie atenți la un brand despre care nu au mai auzit.
Autocenzura altfel
Rusia a vrut să restricționeze accesul la Twitter, pe motiv că platforma nu respecta legislația de pe teritoriul rus. Din prea mult avânt de cenzură, autoritățile nu au mai avut acces nici la propriile site-uri, cum ar fi Kremlin.ru.
Test pentru a intra pe Facebook
Pentru a folosi un vehicul, trebuie să dăm un test, pentru a nu periclita viețile altor pasageri sau șoferi din trafic. Dacă am ține cont de efectele periculoase ale rețelelor de socializare, oare cum ar fi să avem nevoie și aici de un test? Astfel, înainte să accesăm Facebook-ul sau Youtube, să dăm un test cu 15 întrebări, iar în funcție de rezultate să avem acces de postat, comentat sau doar dat like-uri. Sau, dacă ultimele postări de pe FB sunt cu ”Bună dimineața la cafeluță” și citate din Poptămaș, iar cea mai recentă căutare pe Youtube e cu „Înoată Cheluțu”, primești block de pe platformă timp de 2 săptămâni. Cât să citești o carte. Oricum, cred că un test de media literacy tot ar fi potrivit.
#SocialLimes
Despre ad-uri. Google a anunțat că nu va ma urmări utilizatorii în timp ce navighează pe net. Totuși, dacă aceștia sunt conectați prin conturile Google, clienții de advertising îi vor putea targeta în continuare.
Despre nostalgie. MyHeritage, o companie de testare a ADN-ului, a lansat un instrument bazat pe deepfake, prin care poți da viață pozelor vechi cu strămoșii tăi.
Despre emoții. O companie din Hong Kong a dezvoltat un AI care citește expresiile faciale, pentru a monitoriza emoțiile elevilor în timp ce studiază.
Digital Recap-2020 e raportul în care bloggerul Alex Ciucă face o sinteză a celor mai importante evenimente din online și media din anul trecut. Pentru că e important să știm ce a fost, pentru a ne pregăti de ce va fi.
Despre Clubhouse. Sunt peste 74 de mii de români pe noua platformă audio. Află who’s who în camerele din România.
Despre muzică. Muzica techno sporește stările de anxietate. Practic, au trebuit să facă un studiu pentru a ajunge la această concluzie.
Despre Grammy, care vor fi difuzate în acest weekend. Pentru prima dată, premiile Grammy vor colabora cu Facebook pentru a transmite live pe platformă imagini de pe covorul roșu și interviuri din culise cu artiștii.
Despre artă. Vă recomand pe Netflix documentarul „Made you look: a true story about fake art”, care spune povestea a peste 60 de tablouri false, care au fost vândute la prețuri exorbitante de o galerie de artă din New York.
Lămâi publicitare
Toată lumea știe de Mozart, copilul geniu al muzicii clasice. Puțini știu însă că înaintea venirii sale pe lume, tatăl lui o pregătea pe sora sa, Maria, să devină una dintre cele mai bune pianiste. Odată cu apariția lui Wolfgang, acesta a trecut prin aceleași ore de pregătiri, iar în anii 1700 mergea în turnee alături de sora sa. Doar că, la 15 ani, aceasta s-a căsătorit și nu a mai cântat vreodată pe vreo scenă. Astfel, până la noi au ajuns doar operele și genialitatea lui Mozart.
Până azi, pentru că LG a decis să reînvie muzica semnată de Maria, folosind un software prin care a transformat scrisorile acesteia în muzică.
Recomandarea săptămânii
Cu siguranță numele de Picasso, Van Gogh, Renoir îți spune ceva. Sau Brâncuși, Tonitza, ori Grigorescu. Dar știi cine sunt Gentileschi, Rădulescu, Brătescu sau Cassatt? Sunt femei artiste, care au pictat la fel de mult ca artiștii celebri, și chiar au dat startul unor curente în artă. În următoarele 5 săptămâni, am decis să prezint câte o femeie-pictoriță, pe care să o punem alături de ceilalți artiști.
Pentru că arta și creativitatea se conjugă la feminin.
Hilma af Klint este o pictoriță din Suedia, cunoscută astăzi drept primul artist abstracționist din secolul 20. Înainte de Kandinsky. Hilma picta cercuri, raze de soare radiante și spirale, fiind ghidată, după spusele ei, de spirite. Se considera un medium, mulți i-au zis „vrăjitorie”. Tablourile ei au rămas însă doar în atelier, pentru că nu și-a expus niciodată lucrările în timpul vieții. Mai mult, în testament a indicat ca lucrările să nu fie expuse 20 de ani după moartea sa, în 1944. Istoria face ca alți 22 de ani să treacă până când operele sale au fost descoperite. La începutul anilor 1970, unul dintre nepoții săi a încercat să ofere picturile lui af Klint muzeului de artă contemporană din Suedia, dar a fost refuzat. Prima expoziție Hilma af Klint a avut loc abia în 1986, la Los Angeles.
Îți mulțumesc că ai citit până aici! Sper că te-ai răcorit cu limonada de știri din această săptămână. Invită-ți și prietenii să se aboneze la acest newsletter, distribuie sau dă un like acestei ediții. Iar dacă ai o recomandare sau un mesaj pentru mine, te aștept în inbox. Adresa o găsești mai jos.
Până data viitoare, stai la căldură.