Segmentarea clienților
Brandurile nu-și mai propun să-și cunoască clienții, ci să descopere și să targeteze grupul specific care reprezintă acel „buyer-persona”. Potrivit Indexului EY Future Consumer, astăzi putem să ne transmitem mesajele către cinci tipuri de grupuri de consumatori:
cei care pun accesibilitatea pe primul loc (32%). Persoanele care au un buget strict și se țin de ei, concentrându-se mai puțin pe branduri și mai mult pe utilitatea produselor
cei care pun preț pe sănătate (25%). Consumatori care aleg produse în care au încredere și care încerc să scadă riscurile atunci când sunt la cumpărături
cei pentru care planeta contează (16%). E vorba de persoanele care doresc să-și reducă impactul asupra mediului și care cumpără de la brandurile ce au convingeri similare
cei care văd un atu în societate (15%), care vor să lucreze pentru binele comun și cumpără de la organizațiile pe care le consideră oneste și transparente
cei care vor să experimenteze (12%). Sunt persoane care trăiesc momentul și vor să încerce noi produse, branduri sau experiențe.
Descoperă noile mituri de marketing într-un material amplu de la HBR.
Genuinfluencer - noul influencer
Pandemia ne-a făcut să urmărim și să ținem cont de opiniile oamenilor specializați în anumite subiecte, fie că e vorba de sănătate, sport, cooking sau educație financiară. Mai multe rapoarte de tendințe au arătat că influencerii viitorului sunt experții de azi, specializați pe anumite domenii. Pentru că și acest nou tip de influencer trebuie să aibă un nume, i se va spune „genuinfluencer”. Acest tip de influencer e un creator de conținut, care nu va vinde anumite produse sau servicii, ci va transmite idei, sfaturi oneste despre anumite subiecte de care este interesat sau specializat. Practic, noii influenceri sunt „cei cu diplomă”, care vor oferi comunităților informații documentate. Mai mult, un raport recent desfășurat printre 3500 de influenceri, marketeri și consumatori din SUA, UK și Germania a concluzionat că o pătrime din toți consumatorii aleg să se informeze de la influenceri și nu de la jurnaliști. Această tendință s-a ridicat până la 38% pentru grupul de vârstă 16-34 de ani. Nu e de mirare că popularitatea influencerilor financiari (finfluencers) a explodat pe TikTok. Aceștia oferă sfaturi despre creditare, taxe, bugetare sau despre primii pași în investiții. Iar un alt domeniu care ia amploare, tot pe TikTok, este activismul privind schimbările climatice.
Ai carte, ai TikTok
Platforma de video-uri scurte nu e doar despre dance challenges, dar și despre cărți. Un nou trend, #BookTok, a determinat creșteri de vânzări pentru cărți, care a readus unii autori în listele de best-sellers. Sub acest hashtag, în care utilizatorii recomandă anumite cărți, aceștia se filmează în time lapse în timp ce citesc sau plâng atunci când ajung la finalul cărții. Conturi de #bookworms există și pe Instagram, Totuși, în afară de pozele inspiraționale acestea nu au reușit niciodată să genereze asemenea vânzări.
Regulile Facebook pentru conținut
În sfârșit am aflat ce este și ce nu permis pe Facebook. Regulile secrete de moderare ale platformei au ajuns la presă și, aparent, sunt un haos organizat în 300 de pagini. Documentul e mai mult un ghid, pe care moderatorii de conținut îl folosesc pentru a decide dacă să restricționeze o postare sau nu. Documentul arată că este ok să ceri moartea unor persoane publice publice, atât timp cât nu le etichetezi. În același timp, compania are o listă de indivizi și organizații etichetate drept „periculoase”, inclusiv o listă scurtă a „ideologiilor bazate pe ură”, care sunt scoase de pe platformă. Printre aceste ideologii se numără: supremația albă, naționalismul alb, separatismul alb și nazismul.
Această „scurgere de informații” a venit în contextul audierii de către Congresul SUA a mai multor companii big tech. Subiectul audierii: rolul platformelor social media în promovarea extremismului și dezinformării. Se pare că Mark Zuckerberg este decis să propună Congresului reglementarea platformelor, pentru ca acestea să aibă setate sisteme prin care să identifice și să elimine conținut ilegal.
Aplicații ce ne invadează
52% dintre aplicațiile pe care le folosim distribuie datele noastră către părți terțe. Aplicațiile adună aceste date pentru multe motive. Unul dintre ele este de a ne îmbunătăți experiența când le folosim. Totuși, platformele folosesc aceleași informații pentru a-ți recomanda diverse reclame „de interes”. De fiecare dată când te uiți la un video pe Youtube, 42% din datele tale personale sunt transmise în altă parte. Aceste informații se vor transforma ulterior în ad-uri pe care le vei vedea înainte sau în timpul unui video, dar pot fi vândute către alte branduri care să te targeteze pe alte platforme de social media. Instagram distribuie 79% din datele tale, inclusiv istoricul de browsing sau informațiile personale.
Știrile post-Trump
Dacă n-ar fi incidența cazurilor de COVID-19, cred că nu aș mai fi atât de legată de ultimele știri. Recunosc că plecarea lui Trump ne-a mai relaxat din anxietăți, concentrându-ne mai mult pe meme-urile din politica de acasă. În SUA, plecarea lui Trump a însemnat și un declin semnificativ al consumului de știri. CNN practic și-a înjumătățit audiența din primetime pentru segmentul de 25-54 de ani, în perioada dintre inaugurarea lui Biden și 15 martie. Din ianuarie până în februarie, vizitatorii unici de pe site-ul New York Times au scăzut cu 17%, iar în cazul Washington Times - cu 26%. Aceste scăderi vin în contextul în care NYT a început președinția lui Trump cu 3 mln de abonați plătitori și a încheiat-o cu 7,5 mln de abonați. Pentru CNN, 2020 a însemnat prima depășire a audienței Fox din ultimii 19 ani. În acest context, instituțiile media și-au schimbat strategiile. NYT a decis să investească mai multe resurse în diviziile sale de Games și Cooking, iar Washington Post a decis să angajeze peste 150 de angajați, pentru a relata despre știrile internaționale și problemele de rasă.
#SocialLimes
Pentru videouri. Kamua e un instrument AI, care se laudă că poate auto-converti videourile în formate diferite.
Pentru când eșuezi. Toată lumea cade. Important e cum te ridici. Elizabeth Day, autoarea podcastului How to Fail, își întreabă interlocutorii, majoritatea scriitori, despre eșecurile prin care au trecut și cum le-au schimbat viața. Printre cei intervievați se numără Gloria Steinem, Alain de Botton sau autoarea bestseller-ului Normal People - Daisy Edgar-Jones.
Pentru creativitate - o listă de 10 podcasturi care să vă inspire la mai multă creativitate.
Pentru reset la tech. Fiecare poveste e o poveste tech. Trăim într-o lume în care algoritmii ne influențează interesele, oamenii de știință ne re-proiectează aprovizionarea cu alimente, iar un robot ar putea să devină viitorul tău șef. Podcastul Reset explorează de ce și cum tehnologia schimbă lumea în care trăim.
Pentru plăcere. Cred că a fost doar o chestiune de timp până când porn-ul a ajuns în atenția podcasting-ului. Dacă ți-e prea frig de la aerul condiționat, pentru când te doare capul sau pentru când ai chef, pune-ți căștile and enjoy.
Pentru a da mai departe. ThatPart e o aplicație disponibilă în iOS prin care poți crea un vizual audio, cu ajutorul unui fragment dintr-o ediție de podcast.
Pentru creativitate și memorie, folosește pixul și hârtia.
Nou feature pe YouTube
Youtube vrea să ne facă să cumpărăm imediat cum vedem un produs recomandat într-un video. Platforma de video testează în aceste zile un feature care va afișa produsele identificate în anumite video-uri. Lista de produse asemănătoare va apărea la finalul video-ului, odată cu lista de recomandări pentru un nou conținut. Astfel, Youtube vrea să ajute oamenii să exploreze mai multe informații despre acele produse.
Evoluția muzicii
Majoritatea pieselor pop, începând cu anii 1960, urmăreau aceeași structură. Primul vers seta subiectul, strofa de pre-refren construia scena, pentru a ajunge la punctul culminant - refrenul. Hiturile din ultimii zece ani au evitat această structură rigidă pentru o construcție mai rebelă și mai puțin previzibilă. Puteți urmări schimbările într-un material detaliat, cu exemple vizuale, pregătit de NYT. Autorii articolului menționează că predictibilitatea e un mod de a supraviețui competiției amplificate de platformele social media și de serviciile de streaming, cum e Spotify. Astăzi, majoritatea artiștilor ajung la punctul culminant mai repede, în primele 30 de secunde, pentru a-l intriga pe ascultător, dar și pentru ca plata de streaming să fie înregistrată. Ulterior, piesa este dezvoltată într-o varietate de secțiuni catchy, pentru ca oamenii să asculte în continuare. În același timp, streaming-ul i-a determinat pe autorii pieselor să facă piesele pop mai scurte, deoarece oamenii au tendința să dea skip mai repede în cazul unei piese mai lungi.
Pe de altă parte, un studiu recent analizează influența tot mai mare pe care o are TikTik asupra industriei de muzică. Platforma video are astăzi puterea să determine top-urile și chiar să transforme cu rapiditate persoane necunoscute în artiști celebri. Studiul mai arată că profitul artiștilor este stimulat în mare parte de viralitatea video-urilor create de utilizatori.
Lămâi publicitare
După un an în care nu am mai simțit emoțiile unui zbor cu avionul, în ultimele două săptămâni am avut mai multe zboruri interne. Am observat că aeroporturile au devenit niște hub-uri fantomatice, iar oamenii au rămas la fel - tot se ridică după bagaj imediat cum aterizăm. Indicațiile stewardeselor, precum și fluturii din stomac în momentul decolării mi-au adus aminte de spotul de mai jos al celor de Air France. Într-un video de câteva minute, aceștia explică regulile de siguranță în zbor pe fundalul celor mai importante obiective turistice din Franța. Mmm, mi s-a făcut poftă și de un croissant acum…
Recomandarea săptămânii
Arta și creativitatea se conjugă la feminin, după cum bine știți din ultimele ediții Social Lemons. De această dată, am decis să vă fac cunoștință cu o artistă din România.
Geta Brătescu este considerată una dintre cele mai importante artiste contemporane din România, cu o foarte mare vizibilitate în străinătate. Creaţiile sale se regăsesc în muzee prestigioase ale lumii, precum MOMA New York, Tate Londra şi Muzeul de Artă Modernă din Viena. În 2017, la 91 de ani, a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneția.
Artista a fost exmatriculată în 1949 de la școala de artă, iar ulterior a obținut un job unde schița scene din viața industrială a țării. Cu o apetență spre storytelling, a lucrat ca scriitoare și ilustratoare. Pentru Geta Brătescu, arta însemna alchimie, încercând mereu să transforme obiectele, experiențele și materialele pe care le folosea. Și-a utilizat creativitatea sub diverse forme, de la desene, colaje, textile sau film, fiind artista care a inspirat liniile să danseze. În 2019, casa de modă elvețiană Akris a lansat o întreagă colecție inspirată din arta și spiritul „joie de vivre” al Getei Brătescu.
Îți mulțumesc că ai citit până aici. Sper că ai găsit informații care să te inspire sau să te ajute în munca pe care o faci. Știi deja, dacă ți-a plăcut, recomandă și altora să se aboneze la newsletter. Social Lemons apare în inbox vineri, uneori și joi.
Până data viitoare, mănâncă mai multe legume!