Expuși la știri false
Majoritatea românilor este de părere că în ultimele luni a fost expusă la ştiri false şi dezinformări, potrivit unui sondaj INSCOP. Doar 1 din 3 români are încredere în ce vede pe micul ecran. Dintre aceștia, cei mai mulți care le cred sunt persoanele în vârstă. Românii nu au încredere nici în informațiile de pe platformele de știri, spun 7 din 10 respondenți. Barometrul neîncrederii în știri crește însă pe rețelele sociale: trei sferturi dintre români declară că nu au încredere în informațiile citite pe Facebook, TikTok, Instagram sau Youtube. Datele se schimbă când vorbim de radio. 40% dintre respondenți spun că au încredere în știrile difuzate de posturile de radio. Printre aceștia se numără în special bărbaţii, persoane mai în vârstă, cu un nivel de educaţie mai scăzut, locuitori din Bucureşti sau din urbanul mare, persoane care nu utilizează reţele sociale.
Pentru a înțelege mecanismul de propagare a știrilor false pe Facebook, vă recomand două analize documentate despre cum falsul și dezinformarea ajung în newsfeed-urile noastre. Codruța Simina, jurnalistă la PressOne, a descoperit că cel puțin 15 pagini de Facebook administrate din afara României amplifică în mod artificial prezența senatoarei Diana Șoșoacă pe rețeaua socială. Iar cei de la Buletin de București scriu despre cum conturi de Facebook, care nu reprezintă persoane reale, distribuie conținut fals în grupurile de susținători AUR.
Ce pierdem însă dacă înlocuim știrile locale cu grupurile de Facebook? Verificarea din mai multe surse, adică fact-checking-ul.
În cine avem încredere?
E o întrebare pe care și-o pun cei de la Ipsos din Irlanda, pentru a afla ce profesii inspiră încredere în rândul oamenilor. În timp ce unii dintre români huiduie medicii, în alte țări, specialiștii din sănătate (farmaciștii, asistenții medicali și medicii) se regăsesc în top-3 profesii cu cea mai mare încredere în rândul populației. Reprezentanții Guvernului (31%) și politicienii (24%) înregistrează cel mai mare declin de încredere. A crescut însă încrederea în concetățeni, în oamenii simpli de pe stradă, ajungând la 58%. Printre profesiile cu cea mai mică rată de încredere se numără directorii de publicitate (17%) și influencerii din social media (6%).
Date la liber
Informațiile personale ale 533 de mln de utilizatori Facebook, din peste 106 de țări, au fost găsite disponibile pe internet în mod gratuit. Datele includ numere de telefon, adrese de e-mail, nume complete sau datele de naștere. Inițial, Facebook a pretins că scurgerea de date a fost raportată în 2019 și că a rezolvat vulnerabilitatea tehnică în acea perioadă. Zilele trecute însă, un reprezentant al platformei a recunoscut că Facebook nu a dezvăluit breșa în timp util. Potrivit Facebook, informațiile au fost „sustrase” înainte de septembrie 2019. Cei care au luat datele s-au folosit de un feature, pe care îl putem accesa fiecare, prin care noii utilizatori își pot găsi mai ușor prietenii pe platformă. România nu se află pe lista țărilor afectate de această scurgere de date. Pentru a verifica dacă ești în grupul de risc, intră aici - haveibeenpwned.com.
Câte podcasturi sunt în 2 mln?
Când putem considera un podcast… podcast? O analiză făcută pe Apple Podcasts arată că un sfert dintre ele au doar un episod. Mergând mai departe, s-a constatat că doar 880 de mii de podcasturi au patru sau mai puține episoade. Le putem considera o serie cu ediție limitată. Dacă ne uităm la seriile de 10 episoade și mai mult, doar o treime dintre podcasturi se înscriu în acest grup. Așadar, cât de mare e „plaja” de podcasturi?
Shopping online… din mers
3 din 5 cumpărători online din România au făcut cumpărături prin social media, arată un studiu NielsenQ. Facebook este cea mai populară platformă socială folosită pentru shopping online (59%). Instagram este folosit de o treime din e-cumpărători și câștigă mai multă importanță în rândul tinerilor de 18-24 de ani (39%). TikTok a apărut, de asemenea, printre mențiunile cumpărătorilor români, 10% declarând că au făcut cumpărături online folosind această platformă. Studiul mai arată și apetența e-cumpărătorilor pentru shopping: o pot face în orice zi și fară să aibă o oră preferată. Cei mai mulți sunt însă mai activi sâmbăta (18%) și spre seară, în intervalul 18:00 – 22:00. Smartphone-ul este cel mai folosit dispozitiv pentru cumpărături (80%). Fapt ce sugerează posibilitatea ca unele cumpărături să fie făcute în mers.
Apropo de shopping online, se pare că cei de la Twitter au purtat discuții pentru a cumpăra Clubhouse, cu 4 mlrd de dolari.
How’s work?
După un an de telemuncă am devenit mai deconectați de restul echipei. În urma unei analizei complexe asupra interacțiunii din mail-uri, chat-uri, întâlniri sau postări, Microsoft a ajuns la concluzia că munca remote ne-a scăzut rețeaua socială. Odată cu intrarea în izolare, companiile au devenit tăcute, iar interacțiunile au rămas la nivelul echipelor. Mai mult, s-a înregistrat o creștere cu 87% a interacțiunilor unu-la-unu. Work Trend Index al celor de la Microsoft atestă că liderii sunt deconectați de nevoile propriilor angajați. 61% dintre aceștia spun că au devenit mai productivi în ultima perioadă, cu 23% mai mult decât cei fără autoritatea decizională. Majoritatea liderilor participanți la sondaj erau milleniali, Gen X, bărbați, cu o carieră avansată. În contrast, cei din Gen Z, femeile, lucrătorii din prima linie, și cei care abia și-au început carierele s-au confruntat mai greu cu sarcinile de la job. Companiile cer prea mult de la ei, spun 37% dintre angajații la nivel global.
Prea mult zgomot. Pandemia a intensificat și utilizarea instrumentelor digitale la locul de muncă, precum email-urile, mesajele de pe Slack sau Teams. Aceste schimburi de mesaje, aprobări și „Mulțumesc”-uri ne oferă iluzia productivității, în timp ce munca profundă (deep work) este omisă. Într-un interviu cu Ezra Klein, Cal Newport argumentează că revoluția tehnologiei informaționale este folosită în mod greșit la muncă și trebuie să ne restructurăm workflow-ul, pentru a avea mai mult focus și timp de gândire.
#SocialLimes
De văzut. Platforma Europeana a digitalizat peste 2 mln de imagini din primii 100 de ani ai artei fotografice.
De citit. Cred că învățăm mai mult din experiențele oamenilor vii, decât din cele ale oamenilor fictivi. De aceea, vă recomand 25 de biografii care au apărut sau urmează să fie lansate în 2021.
De ascultat. 24 de podcasturi lansate de femei din domeniul industriilor creative.
De dat mai departe manifestul creativității, scris de Yuri Suzuki, sound artist și designer.
De urmărit. Organizatorii Cannes Lions 2021 au anunțat că festivalul creativității va fi și în acest an „o experiență digitală”.
De analizat. Facebook a anunțat că 30 iunie va fi ultima zi în care administratorii de pagini vor putea accesa Facebook Analytics. Utilizatorii își vor putea verifica publicitatea online prin Facebook Business Suite sau Ads Manager.
De studiat algoritmul Instagram, pentru a înțelege cum să avem un conținut mai vizibil.
Cine e pe primul loc?
TikTok rămâne și în primul trimestru al anului cea mai descărcată aplicație la nivel global. O treime dintre utilizatorii aplicației din SUA sunt cei vârsta între 10 și 19 ani. Cei din generația Z sunt atrași de această platformă pentru că își doresc să consume conținut autentic și transparent, spre deosebire de Instagram, care e mai mult o platformă aspirațională. În același timp, interacțiunea colaborativă între utilizatorii de TikTok îi face pe aceștia mai creativi.
Engagement pe Insta
Rata de engagement pe Instagram este similară cu cea din 2019, după ce în prima jumătate a anului 2020 a înregistrat o creștere rapidă datorată pandemiei. Concluzia a fost făcută în urma unei analize a peste 100 de mln de postări ale conturilor de business. Cel mai mare engagement îl înregistrează postările carusel, cu precădere în cazul conturilor mici, sub 5 mii de urmăritori. Descrierile scurte (mai puțin de 10 cuvinte) din postări sunt mai eficiente. Totuși, textele mai lungi, de 30 de cuvinte, au rezultate mai bune în cazul postărilor video. Analiza a mai observat că oamenii sunt mai deschiși să comenteze la postările în format video.
Pentru video-uri mai bune
Video-ul e regele acum. E utilizat tot mai mult de brand-uri și creatorii de conținut pentru a-și transmite mesajele. Uite 3 recomandări pentru a-ți îmbunătăți strategia de social video, inspirate din industria de beauty:
Video-urile stop-motion sunt subestimate. Acestea au dus la vânzări mai ridicate cu 58%
Produsul în centru. Influencerii ar trebui să arate cum folosesc un produs, în loc să vorbească despre el. Analizele arată o creștere cu 17% a CPA-ului în cazul acestor tipuri de video-uri.
Folosește testimonialele cu înțelepciune. Nu folosi un limbaj de vânzări dacă alegi să faci un astfel de video.
Lămâi publicitare
Voi cum învățați o limbă străină nouă? Specialiștii recomandă să o facem în funcție de scopul pe care-l urmărim: să vorbim cu localnicii când mergem în vacanță sau să citim romane sau articole de specialitate în acea limbă. Și o putem face ascultând un podcast, citind știri în acea limbă sau învățând în mod interactiv pe Duolingo. Și pentru că repetiția e mama învățăturii, cei de la Duolingo au făcut învățarea unei limbi străine… mai ușoară. Pe 1 aprilie, compania a lansat hârtia igienică Duolingo, pentru a ne încuraja să repetăm spaniola sau portugheza de oriunde.
Recomandarea săptămânii
Știți deja, arta se conjugă la feminin. În această săptămână am ales să vă povestesc despre o artistă care și-a propus prin lucrările sale să transforme ura în iubire.
Cine a avut ocazia să vadă unul dintre giganticii ei păianjeni de oţel, nu-l va uita niciodată. Nu doar că imensele creaturi sunt imposibil de trecut cu vederea, ele abia încap în vreun muzeu. Iar vizitatorii sunt nevoiţi să treacă pe sub aceste construcţii de oţel pentru a intra în clădire. Oameni care devin insecte. Ce simbolizau, oare, păianjenii colosali? Femei şi mame. Prin opera sa, Louise Bourgeois a încercat mereu să analizeze poziţia femeii în societate.
În 1911, Louise Bourgeois s-a născut la Paris, unde a studiat apoi, în anii 1930, artele plastice, în anturajul pictorului Fernand Léger. Ulterior, s-a mutat în SUA, unde a început să-şi prezinte tablourile cu regularitate în cadrul expoziţiilor din New York. S-a bucurat de primul ei succes răsunător abia la începutul anilor 1980, în urma retrospectivei organizate de Museum of Modern Art. Louise a fost prima femeie care a beneficiat de acest privilegiu.
4 lecții despre creativitate de la Louise Bourgeois:
Fă artă despre viață, inspiră-te din experiențele și chiar traumele personale
Caută inspirație în natură. Chiar și în păianjeni
Revino la aceleași teme, iar și iar. Dar, în același timp, continuă să experimentezi
Nu te opri din a face artă
Îți mulțumesc că ai citit până aici. Sper că ți-a plăcut. Distribuie acest newsletter sau invită-ți prietenii să se aboneze și să se răcorească din informațiile despre industria tech și creativă.
Până data viitoare, petrece timp cu tine!