Când viața îți dă lămâi și Mercur în retrograd…
Mai puțină libertate pe net
Guvernele s-au folosit de pandemia de coronavirus drept o acoperire pentru a extinde supravegherea online și colectarea de date, pentru a cenzura vocile critice și a construi noi sisteme tehnologice de control, potrivit raportului realizat de Freedom House privind libertatea pe internet în 2020. Lansarea rapidă și necontrolată a inteligenței artificiale și supraveghere biometrică pentru a controla criza sanitară a creat noi riscuri pentru drepturile omului, arată Freedom House. Aplicațiile telefonice pentru urmărirea celor care au intrat în contact cu persoane infectate sau pentru a verifica respectarea carantinei au fost introduse în 54 din cele 65 de state analizate în raport. Puține dintre acestea au introdus și mecanisme pentru protejarea datelor personale împotriva unor practici abuzive ce pot veni de la stat sau din mediul privat. Mai mult, cel puțin 28 de state au apelat la cenzurarea site-urilor sau a postărilor de pe rețele sociale pentru a opri răspândirea de date privind pandemia ce le puneau în situații nefavorabile, acuzații de corupție, sau alte materiale ce priveau pandemia.
Dezinformarea e ca bârfa
Când i-am propus mamei să-și facă un cont de Facebook, m-a refuzat, argumentând că e un loc de bârfitori. Ca orice mamă, a avut dreptate. Mai ales că e și susținută de un studiu recent, care arată că dezinformarea se răspândește pe Facebook mai repede decât bârfa la o cafea. Iar dezinformarea nu mai e o greșeală de tipul „așa am auzit”, transmisă de bloggeri amatori, ci este creată și distribuită de site-uri care mimează autenticitate unor site-uri de știri. Facebook a intrat în linia focului deoarece a făcut foarte puțin pentru a limita răspândirea acestor informații. Cel puțin, acționează rapid când vede postări „sexy” cu ceapă și crede că sunt sâni sau un fund. Totuși, în ultima săptămână, platforma a făcut pași pentru a opri dezinformarea și a anunțat că va interzice conținutul referitor la negarea Holocaustului, reclamele care descurajează oamenii să se vaccineze, precum și paginile, grupurile, conturile de Instagram ale grupărilor violente, precum QAnon.
Mișcarea Wellness
Cu o valoare de 4.5 trilioane de dolari, la nivel mondial, economia de wellness este astăzi atât de puternică, încât pentru 73% dintre consumatori, la nivel global, zona de wellness devine un element esențial în strategia unui brand. Ogilvy a lansat studiul Wellness Gap, pentru a analiza așteptările consumatorilor de la branduri pe acest subiect, cu accent pe șapte sectoare de business – industria alimentară și cea de snacks, industria de skincare, cea aeriană, hotelieră, industria auto și banking. Wellness-ul nu mai este sectorul de lux al spa-urilor și nici domeniul exclusiv al brandurilor de wellness. 77% dintre consumatori consideră zona de wellness ca fiind foarte importantă sau extrem de importantă. Și își doresc mai mult: 80% dintre oameni vor să aducă îmbunătățiri acestui aspect al vieții lor, 75% consideră că brandurile pot să facă mai mult în această direcție și doar 46% consideră că brandurile acordă importanța necesară acestui aspect al vieții consumatorilor. Mai mult, 52% se așteaptă ca industriile auto, bancară și aeriană să ofere mai multe opțiuni de wellness, aproape la egalitate cu industria alimentară și de snacks (56%). Peste jumătate dintre respondenții studiului sunt de acord că merită să plătească mai mult pentru opțiuni de wellness.
Schimbarea de valori
Nimeni nu va uita acest an zbuciumat. În pofida pierderilor, frustrărilor și incertitudinilor, am fost martorii unui sentiment unic de unitate, care nu a fost resimțit de generații. Astăzi, într-o lume nouă, consumatorii sunt influențați de cinci factori:
Anxietatea financiară, care a afectat deja consumerismul, dar și dorința de a folosi produse curate, care durează mai mult.
Griji față de sănătate, care nu acoperă doar partea fizică, ci și starea mentală
Sindromul singurătății, generat de trecerea la conexiunile digitale. Divertismentul de carantină va crește și va deveni parte a noului normal
În căutarea adevărului. Înainte de pandemie, informațiile false și inexactitățile anunțau o lume a post-adevărului. Coronavirusul a recompensat adevărul. Informarea fiabilă a consumatorilor nu a fost niciodată mai critică.
Griji pentru siguranță. De la tulburările sociale și politice până la pandemie, siguranța și securitatea au devenit factorii care ne-au unit. Suntem martorii unei traume colective, care transformă casa într-un sanctuar de liniște și siguranță.
Într-o lume post-pandemică, brandurile trebuie să țină cont de următoarele strategii, pentru a-i ține pe consumatori aproape:
Adaugă valoare nu doar prin crearea unor produse accesibile, dar în același timp ține cont de produsele multifuncționale
Oferă servicii wellness consumatorilor care caută soluții holistice pentru dietă, frumusețe, fitness și igiena casei
Câștigă încrederea consumatorilor spunând adevărul. Fii clar, deschis și onest când vorbești despre lanțurile de distribuție. Ia în serios responsabilitatea socială și arată că-ți pasă.
Promovează unitatea și inspiră spiritul comunitar atât în offline, cât și în online.
Oferă confort și siguranță în diverse forme. Recunoaște casa ca fiind locul principal pentru muncă, odihnă și timp liber.
Când pui în valoare consumatorii
Cum promovezi un produs dacă ai deja aproape 200 mln de clienți dedicați? În cazul Netflix, a fost nevoie să înțeleagă că audiența sa nu este unitară. Astfel, acum doi ani, serviciul de streaming a decis să lanseze conturi sociale dedicate audienței neglijate de marketingul tradițional. Astfel, pentru geeks și cei pasionați de sci-fi a lansat NX; pentru audiența latino - Con Todo; The Most - cont pentru LGBTQ+; Netflix Family dedicată părinților și celor mici; și Strong Black Lead, care celebrează filmele și show-urile TV pentru audiența de culoare.
Ne dați sau nu ne dați… date
Ne arătăm oripilați și speriați pe social media când aflăm de un scandal Cambridge Analytica sau ne uităm la Social Dilemma. Și totuși, potrivit datelor Eurostat, peste 90% dintre români au declarat că nu au evitat deloc să-și pună informațiile personale pe internet, în 2019. Datele mai arată că unul din patru (25%) cetățeni ai Uniunii Europene cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani că au evitat să furnizeze informații personale pe internet, în rețelele sociale sau în cele profesionale, de teama unor posibile breșe de securitate. Francezii sunt cei mai reticenți în a-și urca datele personale pe internet (40%), comparativ cu bulgarii, maghiarii (8%), croații și românii (9%).
Youtube-ul de pe TV
Tot mai multă lume se uită pe Youtube de pe ecranele TV-urilor. Dacă tot petrecem mai mult timp în case, e și firesc să dăm drumul la televizor. Dar nu îl dăm pe canalele tradiționale, ci pe Youtube. Cei mai dispuși să se uite pe Youtube de la TV au fost fanii sporturilor, care au vrut să rememoreze momentele epice din fotbal sau tenis pe un ecran mai mare. Astfel, videourile cu un conținut sportiv au fost accesate cu 65% mai mult. În același timp, timpul petrecut la video-urile despre subiecte de wellness a crescut cu 180%, cum ar fi meditațiile ghidate. Printre video-urile urmărite de pe TV s-au numărat și cele de cooking și grădinărit. Dacă tot îi are prinși pe consumatori atât pe ecranele mici, cât și mari, Youtube planifică să devină o destinație de shopping. Similar cu Instagram și Facebook, consumatorii vor putea cumpăra direct din platformă produsele pe care le văd menționate în video-urile pe care le urmăresc. Iar faptul că oamenii se uită tot mai mult pe Youtube la conținutul preferat (55% îl accesează zilnic), a crescut și necesitatea de video ads. Și se pare că sunt mai eficiente decât niște bannere. Utilizatorii spun că rețin 95% din mesajele reclamelor atunci când sunt în format video. Pentru coreeni însă, Youtube-ul pare a fi și un job part-time, nu doar o sursă de distracție. 25% dintre angajații din Coreea spun că „fac Youtube”, pentru a-și înregistra viața de fiecare zi (47%) sau pentru venituri adiționale (36%).
Asistență AI sau una umană?
Voi tot închideți apelul când de partea cealaltă a liniei vă răspunde un asistent virtual? Câțiva cercetători au vrut să afle când sunt dispuși consumatorii să asculte de recomandările unei inteligențe artificiale și când nu. Diferența o face interesul nostru față de produs - dacă e unul practic sau unul experiențial. Experimentele arată că dacă ne interesează aspectul utilitar al unui produs, suntem ok cu recomandările unui AI. În schimb, dacă vrem să aflăm opinia despre calitățile senzoriale, ne bazăm mai mult pe sugestiile unei persoane. Pentru că, deocamdată, un AI nu-ți va spune cât de confortabilă este o saltea sau ce aromă are vinul pe care vrei să-l cumperi.
Actorie deepfake
Deepfake-urile sunt de câțiva ani printre noi. Primele tehnologii nu erau atât de bune, fiind folosite mai mult prin camerele întunecate ale internetului pentru a pune fața celebrităților pe video-uri porno, fără consimțământ. Astăzi, deepfake-urile au devenit mai reale. Tot mai mulți artiști și regizori le folosesc în producții mainstream sau în reclamele TV. Acest fapt a generat și angajarea actorilor, care fie oferă imaginea de bază sau vocea. Pentru actori, poate însemna oportunități creative și profesionale tentante. Dar, poate ridica și o serie de întrebări etice. Cert este că industria e abia la început, ne mai trebuie câțiva ani să vedem cum va evolua.
Lămâi publicitare
Când creezi reclama perfectă la produse alimentare sau băutură nu contează styling-ul sau o mâncare care-ți lasă gura apă. Uneori, ai nevoie și de un robot. Dar și de ingineri care se pricep în a-l manevra.
Dacă tot vorbim de Jack Daniel’s cu lămâi, brandul a lansat prima campanie globală, care îi încurajează pe consumatori să profită de timpul petrecut în această lume nebun de frumoasă și să facă lucruri pe care nu le-au mai făcut până acum.
#SocialLimes
Podiumul celor mai performante agenții de PR din România este împărțit în acest an de McCann PR și Golin. Topul primelor 5 este completat de Graffiti, MSL The Practice, Rogalski Damaschin și GMP.
Câștigătorii de la Webstock-2020 au fost anunțați virtual săptămâna trecută. Dacă vreți să vă uitați cum, alături de colega mea Alexandra, am acceptat premiul Best Online Video Shows pentru proiectul Money Bistro, o puteți face aici, începând cu 1:30:30.
Facebook Messenger are o nouă față, marcând schimbarea spre o aplicație dinamică, fun, care pune în legătură utilizatorul, fie că stă pe Facebook sau pe Insta.
Știi ce platforme de social media sunt potrivite pentru diferite tipuri de business? De exemplu, Facebook-ul e mai potrivit pentru magazinele fizice și ONG-uri, Linkedin pentru produse/servicii de lux și software, iar Instagram pentru cofetării, cafenele, agenții de travel și muzee de artă.
Îți mulțumesc că ai citit până aici! Și nu uita să lași adresa de email pe butonul de Subscribe. Vei primi newsletterul direct în inbox, în fiecare săptămână.
Dacă ți-a plăcut ediția de astăzi, îmi poți scrie la adresa de mai jos.
Până data viitoare, ai grijă de tine și de cei dragi!
Social Lemons #40